11 Aprilie – Ziua internaţională de luptă împotriva bolii Parkinson! Specialistul în boala Parkinson și alte tulburări de mișcare, Lilia Rotaru, despre cauză, simptome și tratament
La 11 aprilie este marcată Ziua internaţională a pacientului cu boala Parkinson, la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Data nu este aleasă întâmplător, 11 aprilie 1755 fiind ziua în care s-a născut medicul James Parkinson, cel care a scris pentru prima dată despre această boală.
Ziua internaţională a pacientului cu boala Parkinson este sărbătorită anual cu scopul creşterii nivelului de informare în ceea ce priveşte maladia Parkinson şi impactul acesteia asupra individului, familiei şi societăţii.
Boala Parkinson este o afecțiune progresivă a sistemului nervos care afectează mișcarea. Simptomele apar și se dezvoltă treptat. Uneori boala începe cu un tremor abia vizibil într-o singură mână, răspândindu-se treptat la celelalte membre. Dar, boala se mai poate manifesta și cu rigiditate sau încetinirea mișcărilor. Ele încep, de obicei, pe o parte a corpului și rămân mai exprimate pe această parte, chiar și după ce simptomele afectează ambele părți ale corpului.
Fața persoanei afectate devine inexpresivă, vorbirea – mai lentă și neclară, brațele nu mai balansează în timpul mersului. Cu trecerea timpului simptomele bolii Parkinson se agravează.
Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele.
CARE SUNT SEMNELE DE BAZĂ ALE BOLII PARKINSON?
Tremor. Tremorul începe, de obicei, într-un membru, mai frecvent – la mână și se manifestă atunci când membrul este relaxat și se micșorează sau dispare când membrul este în mișcare.
Lentoare (bradikinezie). În timp, se încetinesc mișcările, pașii devin mai mici, pacienții își trag cu greu picioarele în timpul mersului.
Rigiditatea musculară poate limita amplituda mișcărilor.
Tulburările de postură și echilibru. Corpul se poate înclina înainte, pacientul se poate dezechilibra ușor, pe măsura progresării bolii.
În rezultatul bolii se pierd mișcările automate, precum clipitul, zâmbitul, balansarea brațelor în timpul mersului. Vorbirea devine mai monotonă, iar găsirea cuvintelor potrivite poate întârzia.
Pacientul poate observa că scrie mai greu și mai mărunt.
DACĂ AVEȚI ASTFEL DE SIMPTOME, AR TREBUI SĂ CONSULTAȚI MEDICUL PENTRU A STABILI CARE ESTE CAUZA ACESTORA.
Institutul de Neurologie și Neurochirurgie poate oferi consultația medicului neurolog, specialist în domeniul tulburărilor de mișcare, Lilia Rotaru dșm. și medicului neurochirurg, Valerii Matcovschi dhșm. Cazurile care necesită supraveghere în staționar, pot fi gestionate în secția cu specific de tulburări de mișcare – Secția Neurologie Vasculară și Extrapiramidală (la decizia medicului specialist.)
În cadrul instituției se desfășoară PROIECTUL DE CERCETARE PROGRAM DE STAT 2020-2023 „TULBURĂRI COGNITIVE MAJORE (DEMENȚĂ) LA PACIENȚII CU PATOLOGIE NEURODEGENERATIVĂ ȘI EXTRAPIRAMIDALĂ. Director proiect – Lilia Rotaru, d.ș.m., conf. cercet.
DE CE APARE BOALA PARKINSON?
Anumite celule din creier, producătoare de dopamină (un neuromediator) degenerează / mor, iar în rezultat apar tulburări de mișcare și alte simptome specifice bolii Parkinson.
CAUZA BOLII PARKINSON este necunoscută, dar sunt mai mulți factori care par să joace un rol:
Genele. Au fost identificate mai multe mutații genetice specifice care pot provoca boala Parkinson genetică, în cadrul căreia se afectează mai mulți membri ai unei familii. Astfel de cazuri sunt rare.
Unele variații genetice par să crească riscul bolii Parkinson.
Factorii de mediu. Expunerea îndelungată la anumite toxine (pesticide, ierbicide, solvenți organici, gaz de sudură, ingestie accidental de motorină/benzină) poate crește riscul bolii Parkinson.
Se consideră că la baza apariției bolii ar sta o interacțiune dintre factorii genetici și cei de mediu.
CARE SUNT FACTORII DE RISC PENTRU APARIȚIA BOLII PARKINSON?
Vârsta. Adulții tineri sunt afectați rar de boala Parkinson. De obicei aceasta se dezvoltă după vârsta de 60 ani. Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de apariție a acestei boli crește.
Sexul. Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte boala Parkinson decât femeile.
Ereditatea. Prezența în familie a mai multor rude apropiate cu boala Parkinson, crește șansele de dezvoltare a acesteia.
Expunerea la toxine. Expunerea continuă la ierbicide, pesticide vă poate crește riscul de boală Parkinson.
SIMPTOMELE BOLII PARKINSON AVANSATE POT FI ACCESATE MAI JOS:
(leafletele informative pentru pacienți sunt oferite de către Societatea Internațională de Tulburări de Mișcare, traduse în limba română la solicitarea acestei societăți de către dșm. conferențiar cercetător Lilia Rotaru)
Tulburări de mers cu „înghețarea” mersului
Dificultăți de gândire, tulburări cognitive (demență)
Depresie și schimbări emoționale
Modificări ale tensiunii arteriale
Pacienții cu boală Parkinson mai pot avea: constipații, probleme ale vezicii urinare (urinări frecvente), diminuarea mirosului, oboseală, senzație de lipsă de energie, durere în zone specifice ale corpului lor sau în întregul corp, disfuncție sexuală, scăderea dorinței sau performanței sexuale.
BOALA PARKINSON POATE FI PREVENITĂ?
Deoarece cauza Parkinson nu este cunoscută, modalitățile dovedite de prevenire a bolii rămân, de asemenea, un mister.
Unele cercetări au arătat că exercițiile aerobice regulate ar putea reduce riscul bolii Parkinson.
CUM STABILIM DIAGNOSTICUL DE BOLĂ PARKINSON?
Nu există teste specifice pentru diagnosticarea bolii Parkinson. Diagnosticul este stabilit în baza istoricului bolii și a unui examen neurologic.
Testele de laborator, precum și cele imagistice sunt utilizate pentru a exclude alte tulburări.
În calitate de test diagnostic pentru boala Parkinson poate fi administrat un medicament care conține levodopa. Îmbunătățirea semnificativă a simptomelor pacientului poate confirma diagnosticul de boală Parkinson.
CARE ESTE TRATAMENTUL BOLII PARKINSON?
Boala Parkinson nu poate fi vindecată, însă medicamentele pot ameliora, adesea dramatic, simptomele bolii – tulburările de mișcare și tremorul. Aceste medicamente cresc sau înlocuiesc dopamina din creier.
La începutul tratamentului, este posibilă o ameliorare semnificativă a simptomelor. Cu timpul, însă, beneficiile medicamentelor scad sau devin mai puțin consistente.
Medicamentele utilizate (disponibile în Republica Moldova):
Levodapa
Levodopa/Carbidopa (Isicom, Nacom, Levocom – compensate integral)
Levodopa/Benserazid (Madopar – nu este compensat)
Levodopa/Carbidopa Retard (Levocom Retard – nu este compensat)
Agoniști de dopamină
Pramipexol (PramipexolZentiva – nu este compensat)
Ropinirol (Requip – nu este compensat)
Anticolinergice
Trihexyphenidyl (Ciclodol – compensat integral)
Inhibitor NMDA
Amantadin (Amantin – nu este compensat)
Inhibitor MAO-B
Selegiline (Selegos – nu este compensat)
Procedeu chirurgical (disponibil în Republica Moldova):
Talamotomie – medic neurochirurg Valerii Matcovschi, dhșm.
Mai sunt și alte tratamente, temporar indisponibile în Republica Moldova – medicamente cu acțiune prelungită, metode de stimulare dopaminergică continua (pompa cu apomorfină, pompa cu levodopa gel intestinal), precum și intervenții chirurgicale de stimulare cerebrală profundă.
* Traducere în Româna – Lilia ROTARU – la solicitarea Societății Internaționale de Tulburări de Mișcare.